DEFINIȚIE
Auto-eficacitatea
Auto-eficacitatea este convingerea unei persoane cã este capabilă să îndeplinească o sarcină sau să atingă un scop. Include încrederea în sine și abilitatea de a-ţi controla comportamentul, de a influența mediul și de a rămâne motivat în urmărirea unui obiectiv. Oamenii pot avea auto-eficacitate într-o varietate de situații și domenii, cum ar fi școala, locul de muncă, relațiile și alte aspecte importante.
Când te confrunți cu o provocare, simți că poți să îi faci faţă și să-ți atingi obiectivul sau cedezi eșecului? Ești ca locomotiva din cartea clasică pentru copii («Cred că pot, cred că pot!»), sau poate te îndoiești de propria capacitate de a te ridica și de a depăși dificultățile pe care ți le aduce viața? Dacă ai tendința de a merge mai departe în ciuda obstacolelor, probabil că ai un grad ridicat de auto-eficacitate.
Auto-eficacitatea este importantă deoarece joacă un rol primordial în ceea ce simţi și cum te percepi pe tine însuţi, dacă reușești să îţi atingi obiectivele tale de viață. Conceptul de auto-eficacitate este esențial pentru teoria cognitivă socială a lui Albert Bandura, care subliniază rolul învățării observaționale, experienței sociale și determinismului reciproc în dezvoltarea personalității.
Potrivit lui Bandura, auto-eficacitatea face parte din sistemul de sine care însumează atitudinile, competenţele și abilitățile cognitive ale unei persoane. Acest sistem joacă un rol major în modul în care percepem și răspundem la diferite situații. Auto-eficacitatea este o parte esențială a acestui sistem de sine.
Bazele auto-eficacității
Potrivit lui Albert Bandura, auto-eficacitatea este „credința în propria capacitate de a organiza și de a întreprinde acțiunile necesare pentru a face față situațiilor potențiale”. Auto-eficacitatea este credința unei persoane în capacitatea sa de a reuși într-o anumită situație. Astfel de convingeri joacă un rol în determinarea modului în care oamenii gândesc, se comportă și simt.
De când Bandura și-a publicat articolul revoluționar în 1977, „Auto-eficacitatea: către o teorie unificatoare a schimbării comportamentului”, acest subiect a devenit unul dintre cele mai cercetate teme din psihologie. De ce a devenit auto-eficacitatea un subiect atât de important în rândul psihologilor și educatorilor?
După cum au arătat Bandura și alți cercetători, auto-eficacitatea poate influența totul, de la stări mentale la comportament și la motivație. Auto-eficacitatea descrie ce obiective urmărim, cum le atingem și cum reflectăm asupra propriei noastre performanțe.
Credința noastră în propria capacitate de a reuși joacă un rol în modul în care gândim, ne comportăm și ne simțim cu privire la locul nostru în lume.
Rolul auto-eficacității
Practic, toți oamenii pot identifica obiectivele pe care doresc să le atingă, aspectele pe care și-ar dori să le schimbe și lucrurile pe care și-ar dori să le realizeze. Cu toate acestea, majoritatea oamenilor conştientizează, de asemenea, că punerea în aplicare a acestor planuri nu este atât de ușoară. Bandura şi colaboratorii au constatat că auto-eficacitatea unui individ joacă un rol major în modul în care el sau ea abordează obiectivele, sarcinile și provocările.
Este bine să ai o auto-eficacitate ridicată. Persoanele cu un puternic sentiment de auto-eficacitate:
- Dezvoltă un interes mai puternic față de activitățile la care participă;
- Sunt mai angajaţi atunci când îi implicaţi în activitățile şi ariile de interes ale dumneavoastră;
- Îşi revin rapid din eșecuri și dezamăgiri;
- Tratează problemele dificile ca pe niște sarcini, provocări pe care trebuie să le stăpânească;
Pe de altă parte, auto-eficacitatea scăzută poate avea multe efecte nocive. Persoanele cu autoeficacitate slabă:
- Evită sarcinile dificile
- Cred că sarcinile și situațiile dificile depășesc capacitățile lor
- Se concentrează pe eșecurile personale și pe rezultatele negative
- Pierd rapid încrederea în abilitățile lor personale
Auto-eficacitate, stima de sine și încredere în sine
Auto-eficacitatea este uneori confundată cu stima de sine, dar există diferențe importante între cele două concepte. Care este diferența dintre auto-eficacitate și stima de sine? Auto-eficacitatea se referă la felul în care te simți cu privire la capacitatea ta de a reuși în diverse situații, în timp ce stima de sine se referă la respectul tău pentru propria valoare și pentru meritul personal.
Este auto-eficacitatea acelaşi lucru cu încrederea în sine? Deși acești doi termeni sunt legați, există unele diferențe importante. Încrederea în sine acoperă o sferă mai largă și se referă la credința generală a unei persoane în sine în toate contextele. Pe de altă parte, auto-eficacitatea este specifică și dependentă de context. O persoană poate avea o auto-eficacitate ridicată într-un domeniu (de exemplu, mediul academic) și o auto-eficacitate scăzută în alte domenii (de exemplu, sport).
Cercetările sugerează că auto-eficacitatea este un predictor al stimei de sine. Cu alte cuvinte, persoanele cu auto-eficacitate ridicată tind să aibă și o stimă de sine ridicată și invers.
Cum se dezvoltă auto-eficacitatea?
Începem să ne dezvoltăm sentimentul de auto-eficacitate în copilăria timpurie, făcând față diferitelor experiențe, sarcini și situații. Cu toate acestea, dezvoltarea auto-eficacității nu se termină în tinerețe, ci evoluează de-a lungul vieții pe măsură ce oamenii dobândesc noi abilități, experiențe și înțelegeri.
Care sunt cele patru tipuri de auto-eficacitate?
Bandura a identificat patru surse principale de auto-eficacitate. Cele patru moduri de a atinge auto-eficacitatea sunt experiențele care duc la dobândirea măiestriei/cunoaşterii, modelarea socială, persuasiunea socială și reacţiile psihologice.
CONŞTIINTA DE SINE
Conştiinta de sine este capacitatea de a percepe și de a înțelege lucrurile care definesc ce sunteți ca individ, inclusiv personalitatea, acțiunile, valorile, credințele, emoțiile și gândurile. În esență, este o stare mentală în care sinele devine centrul atenției.
În timp ce conștientizarea de sine este crucială pentru personalitatea ta, nu trebuie să te concentrezi asupra acestui aspect în fiecare moment al fiecărei zile. În schimb, conștientizarea de sine se dezvoltă în strânsă legătură cu caracterul tău și apare în momente diferite, în funcție de situație și de felul tău de a fi.
Acesta este unul dintre primele elemente emergente ale conceptului de sine. Oamenii nu se nasc complet conștienți de ei înșiși. Cu toate acestea, dovezile sugerează că sugarii au un simț rudimentar de conștientizare de sine.
Bebelușii sunt conștienți că sunt ființe separate de ceilalți, fapt dovedit de comportamente precum reflexul de afecţiune exacerbată, cum ar fi căutarea un sfârc de fiecare dată când ceva îi atinge fața. Oamenii de știință au descoperit, de asemenea, că până și nou-născuții pot distinge între propria atingere și atingerea celorlalți.
Apăsați pe play pentru sfaturi despre dezvoltarea forței mentale
Podcastul Verywell Mind, moderat de redactorul-șef și terapeut Amy Morin, LCSW, vorbește despre cum să îţi dezvolţi puterea mentală în fiecare zi. Faceți clic mai jos pentru a asculta acum.
Dezvoltarea conștiinței de sine
Cercetările au arătat că un sentiment mai complex de conștientizare de sine apare în jurul primului an de viață și de dezvoltă până când atinge cote înalte în jurul vârstei de 18 luni. Cercetătorii Lewis și Brooks-Gunn au efectuat investigaţii despre modul în care se dezvoltă conștiința de sine.
Cercetătorii au plasat un punct roșu pe nasul copilului și apoi l-au pus în faţa unei oglinzi. Copiii care s-au recunoscut în oglindă au încercat să îşi atingă mai degrabă propriul nas decât reflexia, indicând astfel că aceştia au un minim nivel de conștientizare de sine.
Lewis și Brooks-Gunn au descoperit că aproape niciun copil sub vârsta de un an nu își va atinge propriul nas în loc de reflexia lui într-o oglindă.
Aproximativ 25% dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 luni au ajuns la nas, comparativ cu aproximativ 70% dintre sugarii cu vârsta cuprinsă între 21 și 24 de luni.
Trebuie remarcat faptul că studiul Lewis și Brooks-Gunn indică doar conștiința de sine vizuală a sugarului; copiii pot avea, de fapt, alte forme de conștientizare de sine chiar și în această etapă timpurie a vieții. De exemplu, cercetătorii Lewis, Sullivan, Stanger și Weiss au sugerat că exprimarea emoțiilor implică conștientizarea de sine, precum și capacitatea de a reflecta despre sine în relație cu alți oameni.
Oamenii de știință au propus ca o zonă a creierului numită cortexul cingular anterior, situat în lobul frontal, joacă un rol important în dezvoltarea conștiinței de sine. Cercetările au folosit, de asemenea, imagistica cerebrală pentru a arăta că această regiune este activată la adulții care sunt conștienți de sine.
Experimentul Lewis și Brooks-Gunn sugerează că conștiința de sine începe să apară la copii în jurul vârstei de 18 luni, o vârstă care coincide cu creșterea rapidă a celulelor fusiforme din cortexul cingular anterior.
Cu toate acestea, un studiu a constatat că un pacient și-a păstrat conștiința de sine chiar și cu leziuni extinse ale unor zone ale creierului, inclusiv insula și cortexul cingulat anterior.
Acest lucru sugerează că regiuni creierului indicate mai sus nu sunt necesare pentru majoritatea aspectelor conștientizării de sine și că conștientizarea poate rezulta în schimb din interacțiuni distribuite între rețelele creierului.
Niveluri de conștientizare de sine
Prin urmare, cum devin copiii conștienți de ei înșiși ca ființe separate? O teorie majoră a conștientizării de sine, introdusă de psihologul de dezvoltare Philippe Rochat, sugerează că există cinci niveluri de conștientizare de sine. Copiii trec prin următoarele etape de la naștere până la vârsta de aproximativ 4 sau 5 ani:
Diferenţiere: Copilul începe să-și recunoască propria reflexie. El poate descoperi că există ceva diferit sau special în reflexia lui.
Situaţie: Copilul începe să-și recunoască propria reflexie, ființă și mișcări ca fiind separate de ceea ce îl înconjoară.
Identificare: Aceasta este etapa în care copilul știe pe deplin că el sau ea este propria sa reflexie în oglindă. El se recunoaşte: „Acesta sunt eu.”
Persistenţă: Copilul are o percepţie completă de sine și se poate identifica în fotografii sau videoclipuri chiar și atunci când aspectul său se schimbă.
Conştiinţa de sine: Copilul are un punct de vedere la persoana a treia despre sine; își dă seama că alții îl percep într-un anumit fel. Acest lucru poate duce la sentimente precum mândria sau rușinea.
Tipuri de conștientizare de sine
Psihologii împart adesea conștiința de sine în două tipuri diferite: publică și privată.
Conștientizarea de sine – cum mă percep ceilalţi
Acest aspect apare când oamenii sunt conștienți de felul în care sunt percepuţi de public. Conștientizarea publică de sine se dezvoltă de obicei atunci când indivizii sunt în centrul atenției.
Acest tip de conștientizare de sine îi obligă adesea pe oameni să se conformeze normelor sociale. Când ştim că suntem urmăriți și judecați, de multe ori încercăm să ne comportăm într-un mod acceptabil și dezirabil din punct de vedere social.
Conștiința de sine socială poate duce, de asemenea, la anxietate de judecată – oamenii devin deprimați, anxioși sau îngrijorați de modul în care sunt percepuți de ceilalți.
Exemple de conștientizare publică
Se poate manifesta la locul de muncă atunci când susțineți o prezentare importantă. Puteți simţi acest lucru și în momentul în care povestiţi ceva unui grup de prieteni.
Conștientizarea de sine privată
Aceasta apare atunci când oamenii devin conștienți de anumite aspecte personale, dar numai într-un mod privat. De exemplu, a-ți vedea fața în oglindă este un tip de conștientizare privată de sine.
Exemple de conștientizare de sine privată
Sentimentul de gol în stomac atunci când realizezi că ai uitat să studiezi pentru un test important sau senzația de bătaie rapidă a inimii când vezi pe cineva care îți place sunt, de asemenea, exemple de conștientizare de sine privată.
Prezentare – constiinta de sine
JOC DE ROL: LUAREA UNOR DECIZII ETICE
Joc de rol – constiinta de sine
AUTOEFICACITATEA – VIDEO
What is Self-Efficacy | Explained in 2 min (youtube.com)
CONSTIINTA DE SINE – VIDEO
Self-awareness – – Test (wordwall.net)
CONSTIINTA DE SINE – VIDEO
What is Self-Awareness | Explained in 2 min (youtube.com)
MATERIALE: CONSTIINTA DE SINE
Self-awareness Test: Am I Self-aware? – ProProfs Quiz
Self Awareness – Know Yourself (youtube.com)
SELF AWARENESS WORDSEARCH – WordMint
MATERIALE – AUTOEFICACITATEA
Self-Efficacy Theory Flashcards | Quizlet
Questionnaire: What Is Your Self-Efficacy? (excelatlife.com)
Measuring Self-Efficacy with Scales and Questionnaires (positivepsychology.com)
CARTI
Bandura, a.: Self-efficacy: exercising control .
Commons, M. L. and Richards, F. a.: « Self-awareness: Its nature and development «.
Schunk, D. H., and Zimmerman, B. J.: «The Power of Self-Efficacy: Implications for Teaching and Learning.»
Schwarzer, R.: « Self-efficacy: control of thoughts over actions ».
Goleman, D.: » Emotional intelligence: why it may matter more than IQ .»
Conklin, T.D. and Lunenburg, F.C.: « Self-Government and Leadership Development «.
PAGINI WEB
Entrepreneur .
Harvard Business Review – Leadership and People Management .
Stanford Social Innovation Review .
Forbes Leadership .
Inc. Leadership .
TED Talks – Leadership .
MIT Sloan Management Review – Leadership .
Harvard Business School – Leadership and Values .
Business News Daily – Leadership .
